Scriu...

Ce fac? mă întreb.
Ceva din mine, îmi sopteste ca scriu,
Si…da, are dreptate,
Pe foaia alba, stiloul aşterne
                 Cuvinte nelegate. 
Dar totuşi, ce fac? mă-ntreb din nou.
Ceva din interior sopteste ca scriu
Da, asta realizez si eu,
Si scriu, scriu intr-adevăr,
Aştern pe foi imaculate,
               Cuvinte de nimeni dezlegate.
Si scriu, si scriu fara sa mă opresc;
Poate ca…si acum scriu,
Scriu inca o pagina, plina de…
               Cuvinte fara inteles.
Scriu, inca o pagina,
Din jurnalul unei vieţi.
Si scriu,dar…iar mă întreb,
Mă întreb,oare…scriu eu, sau…
Stiloul scrie fara sa mă-ntreb?
Si scriu, scriu zi si noapte,
Inca mai scriu, si mai mult de scris
Poate ca, pana la sfârşitul vieţii, reuşii…
Voi scrie o carte.
Dar oare va fii cartea mea?
Sau a stiloului care, obosit si fara cerneala,
Decide finalul jurnalului meu,
Finalul cartii mele.
Ca mai apoi sa ramana parasit intr-un sertar,
Intr-un colt, uitat, ca un lucru neînsemnat.
Iar alături, un caiet plin de…
                 Cuvinte fara rost.
Scriu inca mai am cerneala,
                 Cuvinte neînţelese.
Si scriu inca o pagina, a jurnalului-carte
Vin toate rând pe rând.
Si scriu…iar scriu;
Profit ca inca mai am cerneala...