Pages

Saturday, June 27, 2009

Cateva lamuriri...



Despre mine…


Inca nu m-am descoperit complet si nu stiu cine sunt dar, pot sa va povestesc cate ceva despre mine cea de acum, lucruri pe care probabil nu le stiti. 
Eu… sunt o copila asa cum imi place mie sa cred, prefer inocenta copilariei lumii oamenilor mari desi mi s-a spus ca eu am fost intotdeauna matura in gandire deci am renuntat la copilarie de la o varsta frageda. In fine…Daca e ceva de spus despre mine este faptul ca imi place sa citesc, sa scriu, sa cunosc oameni, sa calatoresc, sa cant, sa dansez, ma intereseaza istoria, filmele si artele plastice desi la cele din urma nu sunt foarte talentata, stiti cum se spune, cine nu are talent se face critic, asa sunt si eu in acest caz. 
Cartea mea favorita este “ Idiotul” de F. M. Doistoievski, filmul preferat “Forest Gump” iar melodia preferata “ Nothing else matters” de la Metallica, bineinteles ca acestea sunt preferintele de acum nu garantez ca vor fi aceleasi peste o luna, doua cand poate voi descoperi alta carte, alt film sau alta melodie care sa imi placa mai mult decat cele amintite mai sus.
Am experimentat destul de multe pana la aceasta varsta si mai ales in ultimul an, lucruri care inca nu au apucat sa se sedimenteze si de aceea s-ar putea sa existe fluctuatii de idei si chiar contradictii. Prefer sa cred ca sunt o persoana realista, imi place sa spun lucrurilor pe nume si imi mai plac lucrurile clare.; pentru mine da e da si nu e nu. Recunosc, insa, ca sunt o romatica incurabila, o visatoare…incerc sa imi ponderez visele si sperantele cat de cat, ceea ce ma face realista asa cum spuneam mai devreme; cred?! Desi am fost dezamagita de multe ori de fiecare data m-am ridicat si am mers mai departe cu fruntea sus; pana la urma faptul ca ai fost ranit odata trebuie sa te opreasca sa crezi? Asta e intrebarea. Eu una cred in oameni si in puterea lor de asi schimba cursul vietii si de ce nu, de a se schimba…stiti cum se spune: fiecare sfant are un trecut si fiecare pacatos un viitor, asa ca…fiecare avem dreptul la visare si sa fim increzatori in viitor pentru ca viitorul e ca o pagina goala dintr-un document word, simpla , alba asteapta sa fie umpluta cu litere, cuvinte, expresii si astfel ia viata o poveste.In fond, suntem altceva decat suma experientelor noastre?Eu as zice ca nu. Nu imi plac snobii si nu suport prostia, ce urasc cel mai mult e minciuna si bineinteles mitomanii.
Vreau sa cred ca voi ajunge undeva mai sus decat majoritatea, cel mai mare vis al meu este sa fac ceea ce imi place si sa fiu multumita de mine ca om, acel undeva mai sus inca nu pot sa il definesc dar, cred eu ca-i de bine. Sa fiu Om. Sa respect sistemul de valori pe care l-am construit si la care inca mai lucrez, reprezinta prima mea grija din punct de vedere moral; nu vreau sa intru in discutii filozofice si sa spun ca ideea de moral, etic difera de la om la om.
Cineva m-a descris odata ca fiind : Fata cu parul ca toamna, chipul ca iarna, buzele ca primavara si ochii ca vara; sa stiti ca avea dreptate.  
Sunt multe de spus despre un om, e foarte greu sa caracterizezi pe cineva si mai ales sa vorbesti despre tine. Asa ca voi pune capat acestui eseu in adevaratul sens al cuvantului, in speranta ca s-a mai facut ceva lumina in legatura cu cine sunt, unde ma aflu si unde vreau sa ajung.

Friday, June 26, 2009

Michael Jackson a murit ...



A terminat cu toate barfele, scandalurile, pozele facute de paparazzi, acuzatiile. Sper ca macar moartea sa sa nu devina subiect de barfa, scandal si cum cuvintele nu isi au locul uneori...

Dumnezeul sa il ierte!

 

Beat it:


Michael Jackson - Beat It
Vezi mai multe video din Muzica

Friday, June 19, 2009

Prietenei...




Pentru ca te cunosc de mult timp si pentru ca ne suportam reciproc de tot atat, m-am gandit sa iti scriu azi, draga prietena. Poate te intrebi de ce...sincera sa fiu, nici eu nu stiu, obiectivul scrisorii mele imi este la fel de necunoscut ca si motivul pentru care inca mai esti alaturi de mine dupa atata timp. Cine stie...poate ca gasesti tu ceva acolo, ascuns bine in spatele platosei mele de tabla ruginita pe care am pus-o in dreptul sufletului in timp. Hmmm... nimeni, in afara de tine, nu ma stie asa de bine, nu ma cunoaste, nu imi ghiceste gandurile, nevoile, nimeni nu imi stie secretele. Poate ca de fapt, imi scriu mie... caci ce esti tu altceva decat reflexia mea in fata oglinzii care e lumea. Imi vorbeai de una zii de oglinda sufletului si cum ma vad in ea...de parca nu ai stii ca am acoperit-o atunci de mult, iti place asa sa ma tachinezi. In fine, incerc cu disperare sa imi organizez ideile ca sa ti le pot asterne pe foaie, incerc crede-ma, doar stii cat de zapacita sunt. Poate ca am vrut sa iti scriu, fiindca azi mi-am amintit de prima data cand te-am vazut. Iti mai amintesti? Clasa a 5a parca? Doamne...au trecut ani de atunci. Copilitele cu cozi lungi impletite si cu rochite rosii s-au estompat in timp...si s-au transformat in ceea ce suntem noi azi, adolescentele cu jeansi, par lasat in vant, tenisi etc. Da, stiu...iarasi o sa zici ca is dementa dar, dementa mea este benefica. Cum alfel as fi ajuns pana aici decat asa, lasa draga mea...nu mai fii suparata, stiu ca tu ma iubesti oricum si eu te iubesc, normal. Asa...ce sa-ti mai zic eu tie? Ce sa iti zic mai mult decat am facut-o pana acum...Pffff...nici nu stiu de ce m-am apucat sa iti scriu, nu stiu ce sa spun si de fapt de ce am inceput aceasta scrisoare...iarta-ma draga prietena, doar ma stii, poate maine voi putea sa fiu mai coerenta.

Pana atunci...te sarut:

Eu

Thursday, June 18, 2009

...

Pentru ca uneori cuvintele nu isi au locul, pentru ca nu am chef sa scriu, nu am chef sa va destainuiesc nimic azi si poate pentru ca... nici nu am nimic de zis. 

Enjoy!

Va salut!

Perhonen